În fiecare zi trecem pe lângă zeci, chiar sute de oameni. Oameni grăbiți. Oameni triști. Oameni pe care ne supărăm că ne împing la metrou. Oameni pe care îi judecăm că nu cedează locurile din mijloacele de transport. Dar fiecare om are povestea lui și nu îi pasă de ceilalți. Suntem atât de aproape unii de alții, și totuși atât de departe. Poate că dacă ne-am opri și am putea să vorbim, am avea o altă părere despre cei din jur. O singură privire și câteva cuvinte pot schimba totul.
Recunosc că nu merg prea des la cinema și nici acasă nu prea mă uit la filme, însă, de cele mai multe ori când am ales să văd un film în oraș, am ales un film românesc. Mi se pare că producțiile noastre au ceva specific românilor și te fac să te regăsești în personaje. De curând am fost la un film pe care l-am așteptat cu nerăbdare în ultimele luni.
Cunoscut ca primul film inspirațional românesc, „Coborâm la prima” m-a făcut să mă gândesc la multe lucruri, mi-a dat fiori și chiar mi-a venit să plâng la un moment dat. Când am văzut trailer-ul mi-am imaginat cu totul altă poveste, ceva agitat precum metroul sau ceva grăbit precum persoanele care aleargă când schimbă magistrala. Însă, filmul este despre speranță, despre acceptarea celor din jur și despre schimbare.
Timpul se oprește în loc după cea mai tragică noapte a Bucureștiului, după incendiul din Colectiv. Niște oameni preocupați de problemele lor zilnice ajung să îi cunoască pe cei cu care călătoresc în metrou. Acest lucru îi face să își schimbe anumite perspective și să ia decizii mult mai bune.
Vă recomand să vă găsiți timp într-o seară să vizionați acest film pentru că vă va da o stare de bine și vă va face să fiți mai optimiști. Sau poate l-ați văzut deja?
Pentru a fi la curent cu proiecțiile din întreagă țară accesați aici pagina oficială de Facebook.
