Anul acesta CEC Bank sărbătorește 155 de ani de la înființare și le-a oferit celor interesați șansa de a vizita Palatul CEC. Cred că, prima dată am văzut pe Facebook câteva detalii legate de vizită, dar nu am prins loc deoarece foarte multe persoane și-au dorit să vadă această superbă clădire. Așa am aflat de Fundația Calea Victoriei, care a organizat mai multe evenimente de acest tip. Săptămâna trecută am primit un mail pentru realizarea unei noi vizite și de data aceasta am prins și eu un loc. Și așa am ajuns sâmbătă dimineața într-un loc plin de istorie.
Despre Fundația Calea Victoriei
Recunosc că nu știam de ei, dar acum că i-am descoperit mi se pare super tare cu ce se ocupă. M-am abonat la newsletter-ul lor și am primit acum câteva zile programul lunii ianuarie. Au evenimente și cursuri pentru toate gusturile, de la cursuri de istorie și artă, la cursuri de machiaj și stil vestimentar, dezvoltare personală și bune maniere. Vă recomand să vă abonați și să participați.
Scurt istoric al Casei de Economii și Consemnațiuni (CEC)
În urma unirii din 1859 au apărut mai multe schimbării pentru locuitorii proaspătului stat. Inspirat de statutele caselor de economie din Franța și Brașov, Costache Bălcescu a inițiat primul proiect pentru organizarea finanțelor românilor. În noiembrie 1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat legea pentru înființarea Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni.
Activitatea acestei instituții a început la 1 ianuarie 1865 și a crescut rapid, sediul acesteia nefiind suficient de mare. În iunie 1897, Regele Carol I şi a Regina Elisabeta au pus bazele Palatului CEC. Proiectul a fost realizat de arhitectul francez Paul Gottereau, iar construcția a fost coordonată de arhitectul Ion Socolescu. Clădirea este inaugurată în 1900. Dacă doriți să aflați mai multe despre istoria CEC intrați aici și aici.
De-a lungul timpului, această instituție s-a ocupat de educația financiară a românilor. Deoarece pensionarii și adulții erau de multe ori sceptici și nu doreau să își lase banii pe mâna statului, CEC a început să își concentreze atenția asupra copiilor. De cele mai multe ori, aceștia erau învățați la școală să economisească și să folosească serviciile oferite de CEC. Am văzut o reclamă foarte interesantă în holul palatului cu un elev care îi spunea profesorului său despre economisire. Din păcate nu am găsit-o pe Youtube, însă am găsit alta pe care am văzut-o la Muzeul Publicității.
Palatul CEC
Cu toții cunoaștem ceasul de la intrare. Acesta a fost pus la cererea lui Carol I constatând că unii românii întârzie sau ajung prea devreme într-un loc din dorința de a fi primii. Dorind să educe poporul, de fiecare dată când trebuia să ofere un cadou, regele alegea un ceas.
Intrarea în palat se face printr-o ușă rotativă din lemn, decorată cu cristal, care funcționează de la înființarea clădirii. În holul de la parter funcționau ghișeele unde oamenii veneau să își depună banii. Acustica de care dispune această zonă este specială deoarece sunetul se propagă aproape vertical și nu orizontal. Acest lucru presupune păstrarea confidențialității discuției dintre client și funcționar deoarece alte persoane nu puteau auzi ce vorbeau aceștia. Ghișeele au funcționat 100 de ani, iar acum în clădire au rămas doar birourile, lucrul cu publicul desfășurându-se în sucursalele CEC Bank.
Cupola centrală este unul dintre cele mai cunoscute elemente ale clădirii. În cazul în care vă întrebați, se poate ajunge în această zonă, însă nu este deschisă pentru toată lumea. Din vârful acesteia se poate admira Bucureștiul din toate cele patru puncte cardinale, lucru unic în toată capitala. Vă las aici un video unde puteți vedea câteva imagini.
Scara centrală permite accesul la etaj. Această zonă este luminată natural aproape în totalitate datorită vitraliilor care au motive de laur și monograma băncii. Din acest loc, președintele american George Bush a ținut în anul 2008 un discurs celebru cu ocazia Summit-ului NATO.
În holul de la etaj este o frescă realizată de către Mihail Simonidi și poartă numele „Munca”. În fața acesteia trebuia să mai fie una cu numele „Abundența”, însă artistul a întârziat realizarea ei și s-a decis ca spațiul să rămână gol.
Am vizitat și sala de consiliu, care și-a păstrat funcțiunea inițială. Mihail Simonidi a realizat în această încăpere portretele regelui Carol I și reginei Elisabeta, dar și pictura plafonului. Portetele regelui Ferdinand I și reginei Maria au fost făcute de Costin Petrescu. După venirea comunismului, aceste portrete au fost acoperite cu vopsea, iar cele care există astăzi au fost recreate de artistul Valentin Tănase.
De asemenea, în această încăpere este și un ceas sincronizat cu cel de afară deoarece regele își dorea ca toată lumea să fie punctuală și să nu se depășească timpul alocat unei ședințe. Timpul său era limitat și nu stătea de vorbă cu toată lumea, doar dacă apăreau probleme importante respectivul era invitat înăuntru.
Este important de știut că Palatul CEC nu a fost renovat niciodată și a rezistat războaielor și cutremurelor.
În final, vreau să îi mulțumesc ghidului nostru, Anita Sterea, care ne-a spus multe povești din istoria acestei clădiri. Ar fi trebuit să le notez ca să nu vi le zic doar parțial, însă de acum înainte așa voi face.
