Marți eram foarte plictisită la un seminar la facultate. Afară ploua și nimeni nu era tocmai vesel. Dar deodată am primit un mesaj de la Electric Castle în care se anunța line-up-ul următoarei ediții. În acel moment am zis „Mamă ce vară mișto o să fie”. Apoi a apărut playlist-ul oficial Electric Castle #7 pe Spotify și Apple Music. De atunci îl ascult continuu și simt atmosfera de festival din vară. Am dat un scroll în arhiva de poze și mi-am amintit de zilele petrecute la cort și de cizmele mele turcoaz cu flamingo. Ei bine, așa mi-am început vara, la Electric Castle.
Mereu am fost iubitoare de concerte, însă până vara trecută nu am reușit să merg la niciun festival. Dar am recuperat mergând la trei 😊 Cel mai important e să mergi cu oamenii potriviți, cu care te simți în largul tău și totul va merge de la sine. După o sesiune de examene și una de restanțe, în sfârșit puteam să spun că am luat și eu vacanță. La doar câteva zile după am plecat la Electric Castle. Era prima oară când mergeam la un festival de muzică. După ce ne-am chinuit să montăm cortul și să ne asigurăm că ploaia nu ne va inunda am reușit să dormim în sfârșit după o noapte petrecută în tren.
Era prima oară când stăteam la cort și pot spune că mi s-a părut minunat să dormi în cort când plouă. Chiar dacă în jurul nostru erau o mulțime de oameni care abia sosiseră, iar în cort nu era foarte mult spațiu am simțit o senzație de libertate pe care cred că numai la 20 de ani o trăiești. Multe persoane se plâng de statul la cort. Mai ales că la EC în fiecare an plouă. Frig nu a fost deloc în cort. Dimineața când mă duceam să dorm îmi luam un hanorac pe mine iar pe la 9 deja era cald și stăteam în pantaloni scurți. Părerea mea e că dacă îți iei cazare în Cluj pierzi foarte mult timp să ajungi, timp în care te-ai putea distra. Mai există și variante de cazare în casele sătenilor dacă chiar nu vă place la cort.
Am ajuns în ziua 0 la EC și am explorat tot ce ne oferea zona de festival. Nu pot descrie atmosfera de la concerte, de la petrecerile de după și starea de bine a oamenilor din jur. La primul concert a plouat și mi s-a părut genial să cânți și să dansezi în ploaie pe muzica lui Damian Marley. Fiecare zi a continuat cu și mai multă muzică. Știam destul de puțini artiști din line-up, dar am plecat de acolo cu și mai multe melodii pentru playlist. La EC nu este vorba doar despre muzică, ci și despre lumini și atmosfera din public care îți dau un super vibe.
LIDL-ul din festival a fost divin. Erau de toate ca într-un LIDL obișnuit, de la mâncare până la pături, corturi, cosmetice și orice ai fi avut nevoie. Prețurile erau obișnuite și pot spune că nu am cheltuit foarte mult pe mâncare. Un alt lucru pe care l-am apreciat a fost că aveam voie cu apă în zona de festival. Luam apă cu 2 lei de la LIDL și intram cu ea nedesfăcută, lucru care la alte festivaluri nu este posibil și ești nevoit să dai aproape 10 lei pe o sticlă de apă. Am mers aproape la toate concertele, am mers la circ, la stand-up, la EC Sessions (M-am trezit într-o dimineață special să merg să îl ascult pe Cristian Lupșa, fondator DOR) m-am murdărit de noroi peste tot, am prins răsăritul la petrecerile din cortul Activities și m-am întors la gară cu căruța. Oamenii sunt foarte prietenoși și plini de distracție. La EC veți vedea oameni de toate vârstele, de la liceeni până la părinți cu copiii pe umeri.
Electric Castle oferă o experiență de festival exact ca în filme. Pentru mine un festival pe bune înseamnă, în primul rând, să stai la cort, să te bucuri de muzică până în zori, să încerci în fiecare zi experiențe noi, să cunoști oameni noi și să te simți liber. Vara viitoare nu vreau să ratez Thirty Seconds to Mars, Bring Me The Horizon și Florence + The Machine. Așa că, deja mi-am luat bilet și abia aștept vacanța.
